Nu te supune efectului de turmă!

Fii ca toți ceilalți doar în moralitate și altruism. Dacă ei nu le au, arătă-le că le ai tu.

Nu da curs tuturor zvonurilor idioate sau celor ce vizează în mod negativ anumite persoane. Oamenii nu sunt cărți, iar tu nu ești critic literar. N-ai nici cea mai mică idee care-i povestea din spatele fiecăruia.

Nu purta aceleași haine ca și alte câteva sute de persoane doar pentru a te alinia unui trend de multe ori chicios. Dă dovadă de originalitate!

Nu încerca să ai rezultate mai puțin bune decât poți avea de fapt. Grupuri de nivel înalt sunt gata să te primească în cadrul lor. Restul... îți vor privi spatele în timp ce tu avansezi și se vor complace în continuare în turma lor mediocră.

Nu privi pe nimeni drept un model până la a imita acea persoană complet! A avea pe cineva drept model înseamnă găsirea lucrurilor care ne plac la respectiva persoană în noi înșine, apoi însușirea lor acolo unde aceasta se poate realiza în mod firesc, și nu forțat.

Nu intra în rândul rușinos al celor care încearcă să iasă în evidență prin valorile materiale. Asta nu va face decât să-ți scrie mare pe frunte că duci destul de multă lipsă de valori culturale și morale.

Nu încerca să pari prieten la catarama cu toată „lumea bună”. Îți va evidenția superficialitatea și ipocrizia. Ai încercat vreodată să-i bagi în seamă și pe cei mai puțin populari? S-ar putea să te surprindă plăcut.

Te eschivezi să faci lucrurile menționate mai sus? Ți-e teamă că-ți vor strica reputația în „lumea bună”? Fă-i pe toți nemernicii superficiali să-și înghită cuvintele și să vadă că tu poți fi altfel, că tu nu faci parte din nici o turmă infectă ghidată de valori eronate, că tu te poți individualiza!

Give it a chance!

Împăcatcutine.

  Uneori te lovește starea aia de bine și de împăcatcutine. Da, se mai întâmplă și asta într-o lume mereu grăbită și obișnuită să treacă cu vederea adevăratele valori. Se întâmplă în general celor care își încetinesc tot mai mult fuga, lăsându-se captivați de tot și toate din jur.
   Mulți oameni sunt nevoiți să petreacă ceva timp în autobuze. Unii așteaptă, iar alții profită de ocazie pentru a studia oamenii de pe stradă. Oameni evervați de atâta așteptare în stație, oameni obosiți, câte-un cuplu pe ici, pe colo, câte-un bătrân luat în râs de câțiva mucoși lipsiți de educație, o florăreasă la colțul străzii, un copil cu zâmbetul pâna la urechi și ochii ațintiți la bombonica din palme pe care mama sa, cu greu, reușește probabil să i-o ofere .
    Sunt realități mai puțin plăcute uneori, dar în care reușești totuși, cu o doză sănătoasă de pozitivitate, să vezi frumosul. Să vezi sufletele în detrimentul carcaselor de carne și oase, să creezi povești în jurul oamenilor, să înțelegi amploarea  vieții și în același timp, simplitatea ei.
   Uneori de lovește starea aia de bine și de împăcat cu tine. Te lovește dulce și te învață uneori cum să o păstrezi. Se instalează-n tine și te face să iei lucrurile mai ușor, să vezi totul mai puțin dramatic și să înțelegi cursul a ceea ce trăiești, a ceea ce cu toții trăim ... o poveste cu părțile ei bune și rele. O poveste.