Lecție de vânt

 

   Noaptea trecută vântul a bătut atât de tare încât m-am trezit să-l cert. Scot capul pe fereastră - intră în părul meu și-l răvășește grozav. Mă încrunt - îmi îndepărtează o șuviță de pe chip. Mulțumesc!
   Pleacă. Vântul pleacă, trecând pe lângă mine de parcă nici n-aș fi fost acolo. Înțeleg acum! A trecut doar cât să-mi lase o lecție. Să ating totul în jur, dar întotdeauna să privesc înainte, să merg înainte.
   Închid fereastra, mă așez în pat. Un alt vânt își urmează traseul afară. Închid ochii, îmi bate-n fereastră. Nu-i deschid. Vântul din vis mă așteaptă.