Când lucrurile amorțesc ... de-a binelea!

Nu v-ați vorbit mult timp. Acum nu mai vrei să vă vorbiți.
Te-ai abținut mult timp să spui ce simți. Acum nu mai vrei să simți. Probabil chiar n-o mai faci.
Mult timp ați ezitat și v-ați evitat. Acum nu mai vreți niciunul nimic.
Ați lăsat lucrurile atât de mult timp în același loc, în aceeași stare, încât au amorțit. De-a binelea!
Mult timp a trecut fără ca voi să faceți ceva, orice. Și poate că uneori erau mai bune niște țipete și reproșuri. Poate vă mai limpezeau. Dar cum voi nu v-ați certat, cum să vă împăcați? Cum voi v-ați fixat pe așteptarea de la celălalt, cum să spuneți primii ceva? Cum să reparați ceva când niciunul nu recunoaște că e stricat?
Așa că vă întoarceți privirea și rămâneți spate-n spate, ceea ce vă împiedică să vedeți ce prăpastie se deschide între voi... Mai mult, tot mai mult în fiecare zi.
Aveți grijă să nu vă întoarceți prea târziu și să picați în ea. Trecutul poate ucide orice prezent.