vineri, 21 februarie 2014

Unde umărul și gâtul se-ntâlnesc...

... acolo e cel mai cald și cel mai dulce. Acolo simt cum înghiți în sec gândindu-te să mă săruți din nou. Mai aștepți totuși câteva secunde. Nu vrei să pari slab, dar cedezi. Și mă săruți acolo unde umărul și gâtul meu se întâlnesc, apoi fugi așa pofticios cum ești în sus, și-apoi buzele noastre intră într-una dintre conversațiile lor intime. Uneori se descurcă mult mai bine decât noi când vine vorba de conversații. Dacă ar fi să ne punem în locul lor, cu siguranță eu aș fi gâtul, iar tu umărul. Tu mă susții mereu, mereu, iar eu te ridic undeva mai aproape de cer, atât cât pot, așa cum știu.

Promiți să mă păstrezi mereu drept gâtul tău, scumpul meu umăr?

Oh! Niciodată nu reușesc să-ți declar chestii... normale!
Dacă vrei, învăț. Dar până atunci hai să rămânem ascunși între creier și inimă, în armonia noastră deplină. Aici e liniște, și cald, și dulce. Dacă bătăile de inimă ne vor gâdila puțin mai mult, vom fi stiviți între umăr și gât... dulce strivire!


Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu