miercuri, 5 februarie 2014

Unde toate se strâng



Mi-am pus palmele pe tălpi, dar nu zvâcneau în ele toate locurile prin care-am pășit.
Mi-am împreunat palmele, dar ele nu vibrau de emoția niciunei atingeri.
Mi-am mângâiat obrajii, dar pe ei nu se reliefa nici măcar un sărut.
Mi-am atins fruntea, dar nu o încrețise niciunul dintre miile de gânduri.
M-am îmbrățișat de una singură, dar n-am simțit brațele niciunuia dintre toți care m-au îmbrățișat.
Mi-am acoperit urechile, dar în jurul lor nu mai rămăsese niciuna dintre melodiile auzite, dintre vocile ascultate.
Am închis ochii și mi-am simțit inima. Toate, dar toate se strânseseră în ea. Așa era de bogată!

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu